Aşadar, ziua de astăzi cu unele dintre sărbătorile ei ar putea fi ziua preferată a multora dintre noi.
Electricitatea a devenit o condiţie esenţială a civilizaţiei şi este dificil să ne imaginăm cum ar fi să trăim fără energie electrică. Lumea modernă, posibilă datorită electricităţii, afectează însă sănătatea ecosistemelor Terrei. Din acest motiv au fost create mişcări şi iniţiative de tipul Ora Pământului - pentru a conştientiza că problemele planetei noastre sunt şi problemele noastre şi pentru a căuta soluţii la aceste probleme.
Prin evenimentul Ora Pământului (#EarthHour) se urmăreşte stimularea impulsului de a conecta oamenii cu Pământul pentru menţinerea climei în limitele normale. Energiile fosile (cărbune, gaz, petrol), utilizate în producerea electricităţii, sunt responsabile de trei sferturi din emisiile de gaze cu efect de seră, aflate la originea încălzirii climatice.
Biodiversitatea la nivel planetar se află însă într-o situaţie de criză: numeroase specii sălbatice sunt ameninţate cu dispariţia, iar majoritatea ecosistemelor sunt degradate într-o asemenea măsură încât nu mai pot funcţiona la capacitate maximă. Biodiversitatea, această extraordinară varietate de ecosisteme, specii şi gene care ne înconjoară, nu este doar importantă în sine, ea oferind o gamă largă de servicii ecosistemice de care depinde întreaga omenire, precum hrana, apa dulce, polenizarea, etc. Este important să conştientizăm că natura stă la baza unei planete sănătoase şi reprezintă o soluţie la îndemână, puternică şi eficientă, şi numai prin conservarea şi protejarea biodiversităţii prin politici şi o legislaţie bine stabilită în acest sens putem reduce până la a stopa schimbările climatice, potrivit earthhour.org.
De-a lungul timpului, organizatorii au marcat acest eveniment prin stingerea luminilor pentru o oră în construcţii emblematice, precum: la Paris, Turnul Eiffel, Primăria, Catedrala Notre-Dame, Arcul de Triumf şi Piaţa Concordiei; la Lisabona, Turnul Belem şi mănăstirea Jeronimos; la Londra, Palatul Westminster, Palatul Buckingham, Turnul Londrei; Fântâna din Geneva, catedralele din Lausanne şi Fribourg, castelul din Chillon; la Moscova, clădirile din jurul Pieţei Roşii, Muzeul Istoriei, catedrala Vasili Blajenâi şi o parte din incinta Kremlinului; turnurile gemene, Petronas Twin Towers, din Kuala Lumpur (Malayezia); Burj Khalifa (829 m, 200 de etaje) din Dubai (Emiratele Arabe Unite), etc.
Prima ediţie a evenimentului a avut loc în 2007, la Sydney, în Australia, înregistrându-se participarea a 2,2 milioane de oameni. Mişcarea "Earth Hour" a fost iniţiată de "World Wide Fund for Nature" (WWF), care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Înfiinţată în 1961, misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii vor trăi în armonie cu natura, potrivit awsassets.panda.org.
Oricine şi-ar dori ca în fiecare zi părul să-i stea perfect. O companie de produse pentru îngrijirea părului, GHD, a avansat propunerea ca ziua de 26 martie să fie recunoscută ca ziua în care îţi stă bine părul (#GoodHairDay). Este, desigur, o zi dedicată frumuseţii feminine dintr-o lună, martie, în care sărbătorim tot ce este feminin.
De cele mai multe ori, atunci când părul tău arată bine, şi tu te simţi bine şi te bucuri de mai multă încredere în tine.
În 2001, trei oameni de afaceri din Yorkshire au lansat marca GHD pe piaţa produselor dedicate frumuseţii feminine, care a avut un puternic succes. De altfel, numele GHD este acronimul pentru "Good Hair Day".
Pentru a sărbători ziua în care părul îţi stă bine este recomandată o vizită la coafor sau aplicarea unor tratamente cosmetice pentru păr la domiciliu sau alegerea unor noi accesorii care să-ţi scoată părul în evidenţă.
Ziua violet este menită să atragă atenţia asupra persoanelor bolnave de epilepsie, o boală care afectează în jur de 65 de milioane de persoane din întreaga lume. Această afecţiune neurologică care produce convulsii începe de cele mai multe ori încă de la vârsta copilăriei şi uneori este neînţeleasă, ceea ce poate duce la apariţia unor situaţii neplăcute pentru cei care suferă de această boală. Ideea din spatele Zilei violet (#PurpleDay) este de a oferi informaţii pentru cei care nu înţeleg această boală şi cu ce se confruntă persoanele care suferă de epilepsie, dar este în acelaşi timp şi o zi în care persoanele cu epilepsie îşi reamintesc că nu sunt singure.
Această zi a fost înfiinţată de Cassidy Megan în 2008, pe când era o fetiţă în vârstă de 9 ani din Canada, fiind motivată de propria luptă cu epilepsia. Eforturile lui Cassidy au fost susţinute şi de Epilepsy Association of The Maritimes (EAM) din Canada, precum şi de Fundaţia Anita Kaufmann din New York, iar această zi a devenit în scurt timp un eveniment recunoscut internaţional.
În prezent, Ziua violet este sărbătorită pe fiecare continent şi în peste 100 de ţări, în locuri precum India, Australia, Africa de Sud, Japonia sau Marea Britanie şi SUA. Singurul guvern care însă recunoaşte oficial această zi este cel canadian, prin Purple Day Act din 28 iunie 2012.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News
Vezi versiune mobil