Actorul Oliver Toderiță: „Au fost oameni care-mi știau vocea și, când m-au întâlnit, se așteptau să am doi metri și 129 kg” EXCLUSIV

SPECTACOLA: Eşti foarte prezent în casele noastre datorită producțiilor comerciale care te au ca voice over. Dacă acest domeniu a explodat în ultimii ani, pe tine te avem „în urechi” de mulți ani deja. Cum era acest domeniu când nu era aglomerat și cum ai reușit tu să îți îmblânzești vocea atât de bine?    

Oliver Toderiță: Acest domeniu era foarte aglomerat în televiziune. Importam mult material pentru televiziune: filme, seriale, emisiuni care aveau nevoie de promovare. Acum sunt foarte multe redifuzări ale unor producții filmate atunci. În schimb, explodează piața de publicitate. Reclamele radio și TV. Cum „îmblânzesc” vocea? Nu cred să fi fost vreodată sălbatică. O „adaptez” cerințelor cu ajutorul unor „ustensile” - inimă, creier. Vocea, cred eu, e o modalitate de eliberare sonoră a sentimentelor... Dacă simți ce vrea să transmită un text, o faci în felul tău... Și poți fi apreciat sau nu.

SPECTACOLA: De multe ori, este un exercițiu de imaginație interesant acela în care ascultătorii încearcă să „dea un chip” vocii. Iar chipul tău ți-a adus roluri diverse. Acesta este avantajul actorului frumos?

Oliver Toderiță: Frumos? La Teatrul EXCELSIOR este un nou spectacol: „Uratul”... Sunt măgulit că în ochii unora sunt un „actor frumos”. Cred că sunt și un om „frumușel”. Au fost oameni care-mi știau vocea și, când m-au întâlnit, se așteptau să am doi metri și 129 kg. Eu având 1.87 m și 91 kg. Și, da, chipul mi-a adus diverse roluri. Doar că mi-au fost adăugate ba un nas de silicon, ba o barbă sau o perucă... Ce îi lipsea chipului meu.

SPECTACOLA: Care este povestea ta cu Actoria? Când a început și care sunt momentele care ți-au tăiat respirația de fericire pe scenă?

Oliver Toderiță: Nu am o poveste cu actoria, pentru că „o poveste” are un final. Și eu cred că „sfârșitul nu-i aici”. Relația mea cu actoria a început când aveam 18 ani și am fost selecționat la un casting, în Piatra Neamț. Era o trupa de teatru amator. Am fost la casting. Mi s-a cerut să cânt, să recit o poezie, să spun un monolog, o povestire. Am spus că nu știu nimic din ce mi se cere. Am fost admis pentru… sinceritate. Și pentru voce.

SPECTACOLA: Dacă n-ar fi fost Actoria, ce parcurs profesional ți-ar fi plăcut să alegi?

Oliver Toderiță: Dacă n-ar fi fost Actoria, aș fi ales ceva asemănător. Drumeț, călător, căutător de taine, de speranțe, de vise, de insomnii, de împliniri, de neîmpliniri sau doar devorator-spectator al artei actorului... Și, din câte văd la această generație, la colegii actori, regizori, scenografi, tehnicieni, aș fi plecat cu burta sufetului, plină.

SPECTACOLA:  Cine te inspiră, în Artă?

Oliver Toderiță: Greu. Aș fi spus că n-am prins întrebarea, dar... Mă inspiră trecutul și prezentul... Viitorul ține de inspirația care mă inspiră.

SPECTACOLA:  Ai jucat și în producții de televiziune cu succes la publicul care poate nu vine atât de des la teatru. Actoria se abordează diferit, în funcție de publicul căruia te adresezi sau „laboratorul” este același pentru toate rolurile?

Oliver Toderiță: „Actoria”... sună pretențios... Televiziune, film, teatru - un singur drum de bătătorit. Drumul acesta e „laborator”. E ca atunci când te muți într-un cartier nou – nu știi unde e piața... nu știi unde sunt chioșcul de ziare, parcul, cea mai apropiată toaletă ecologică, intrarea la metrou... Le descoperi treptat. Știi locațiile - nu mai trebuie să le cauți. Știi drumul - ai rezolvat personajul...

SPECTACOLA: Care este rolul care te pune în cea mai frumoasă lumină?

Oliver Toderiță: Nu știu. Probabil băieții de la lumini pot spune asta!

SPECTACOLA: Ce rol îți dorești? Unul pentru care nu te-ai simțit pregătit, până acum.

Oliver Toderiță: Niciodată nu am fost pregătit pentru vreun rol. Am luat textul și am încercat ca, în momentul în care se deschide cortina, la premieră, să pot să fi ajuns la sfârșitul călătoriei mele și începutul drumului caracterului căruia îi dau sufletul meu!

SPECTACOLA: Ești actor la Teatrul EXCELSIOR. Ce te face să rămâi fidel acestei instituții?

Oliver Toderiță: Îți place casa ta?! Așa și eu…

SPECTACOLA: Joci în spectacole atât pentru publicul de toate vârstele, cât și în producții special pentru copii. Care este cea mai mare provocare, atunci când în sală media de vârstă scade considerabil?

Oliver Toderiță: Nu cred în vârsta publicului. Cred în public. Iar eu, actorul, interpretul, trebuie să fac o punte care să trimită și să primească energii. Am reușit, am câștigat. Toți!

SPECTACOLA: Acasă ai familia aceea din povești: o soție frumoasă și două fetițe gemene, pasionate de artă. Ce ai învățat - cel mai important! - de la fetele tale?

Oliver Toderiță: Mulțumesc! De la toate trei fetele, nu știu cât am învățat, dar am înțeles multe... „Dacă nu mă înțelegi, nu înseamnă că nu am dreptate”, „poți să te muți, că nu văd la ce mă gândesc!”. Și mă opresc aici...

SPECTACOLA: Care sunt regizorii care te-au șlefuit cel mai bine?

Oliver Toderiță: După mulți ani de televiziune, m-am întors în teatru, la Teatrul EXCELSIOR. Cu emoții și, cumva, cu neîncredere în disponibilitatea de a duce un rol pe scenă! Cu public. Fără duble de film. Live! Și, da, Horia Suru! M-a făcut să fiu. Să pot, să pot!

SPECTACOLA: Cum apreciezi trendurile în teatrele din România, din prezent? Ai remarcat anumite „rețete” orientate spre succes, care funcționează?

Oliver Toderiță: Teatrul EXCELSIOR se pare că a descoperit rețeta. Și nu o ține „la secret”. E însă nevoie de asumare. Risc, viziune, echipa, dăruire, muncă, talent, dorință! Din fiecare, două lingurițe cu vârf!

SPECTACOLA: Care este cea mai mare calitate a actorului Oliver Toderiță?

Oliver Toderiță: Mereu am încercat să-mi asum defectele.

SPECTACOLA:  Dacă ar fi să mulțumești cuiva din trecutul tău, care, la un moment dat, a făcut un gest important pentru tine, către cine se îndreaptă gândul tău?

Oliver Toderiță: Constantin Ghenescu, fost actor al Teatrului Tineretului din Piatra Neamț, pentru faptul că m-a „convins” că actoria e drumul meu și Adrian Găzdaru pentru omenie și verticalitate!

SPECTACOLA: Un mesaj pentru public… 

Oliver Toderiță: Nu existăm unii fără alții! Actori-Spectatori! E singura coaliție onestă! Mulțumesc

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News