„Azilele groazei”, marcă românească sau „model” european? Câți bătrâni au, de fapt, demnitatea distrusă

Pe 4 iulie 2023, procurorii DIICOT anunțau una dintre tragediile care s-au ținut în lanț în România, de-a lungul acestui an. În urma scandalului care a căpătat o mare amploare, fiind vorba despre aproape 100 de bătrâni cărora le-a fost încălcată demnitatea în feluri de neimaginat, au fost luate mai multe decizii de către autoritățile române. Una dintre acestea, pe lângă demisii și concedieri, a fost efectuarea de controale amănunțite de către autoritățile competente.

De asemenea, o mare parte din opinia publică a catalogat acest eveniment drept „marcă a la România”, fiind mai multe aspecte neprecizate de-a lungul întregului scandal.

În primul rând, nici până acum nu există declarații făcute publice din partea angajaților care au fost complici la nefericitul eveniment, iar dacă cineva se uită spre „Europa”, acolo pot fi observate câteva elemente comune cu cazul din România, ba chiar în cadrul unor azile de lux.

Nu este un lucru rar ca bătrânii din centrele de azil să fie umiliți, pășind din această viață cu demnitatea distrusă, iar de multe ori, persoanele din cercul familial apropiat își dau seama de întreaga situație abia atunci când suspectează ceva ca fiind „nelalocul” său, luând măsuri precum instalarea unei camere de filmat, ascunsă de văzul angajaților din centrul respectiv.

De exemplu, potrivit unui sondaj Ipsos de anul acesta, prezentat de The Guardian, jumătate din populația din Regatul Unit se teme să-și lase membrii familiei pe mâna azilelor din teama ca aceștia din urmă să nu fie abuzați de personalul centrelor.

Tot în Regatul Unit, într-un astfel de centru de lux, a fost filmată de membrii familiei o angajată care abuza o femeie în vârstă de 88 de ani. De notat este faptul că azilul de lux încasa 2400 de lire pe săptămână pentru „îngrijirea” femeii de 88 de ani.

De asemenea, în Italia, între anii 2019-2020, un caz asemănător cu cel din România a ținut prima pagină a ziarelor. Aici poate fi observată și declarația administratoarei azilului respectiv, unde „erau bătuți și maltratați zeci de bătrâni”. Ancheta a durat destul de mult, iar în cele din urmă, angajații azilului au sfârșit în închisoare, pe ani grei.

Nici în Franța lucrurile nu stau diferit, astfel că, la finele anului 2022, autoritățile din această țară au „suportat” demisii grele din cauza mai multor investigații ce au avut ca rezultat descoperirea multor centre de bătrâni care nu doar abuzau fizic și psihic oamenii în vârstă pe care îi aveau în grijă, dar nu respectau nici normele de igienă elementară, notează France24

Cu toate acestea, administratora azilului din Italia, menționat mai devreme, a declarat că „nu a știut ce face din cauza stresului”, invocând astfel „suprasolicitarea” angajaților din sistemul respectiv.

În acest caz, s-a pus întrebarea „În ce măsură contribuie ”stresul” angajaților din acest domeniu în procentul atât de mare de abuzuri care sunt săvârșite în casele de bătrâni?”.

Așa cum o arată și un studiu al unei instituții de stat din SUA, lucrătorii din centrele de bătrâni și azile sunt supuși cu precădere burnout-ului și  stresului intens. O altă investigație a aceleiași surse arată că lucrătoarele din domeniu sunt predispuse unui comportament abuziv. Cauzele sunt prezentate de investigația făcută de instituție:

„Moartea, conflictul cu personalul, asumarea responsabilității și gradul superior de asistență medicală au contribuit la epuizarea emoțională. Conflictul cu personalul, pregătirea insuficientă, evadarea și rezolvarea mai puțin eficientă a problemelor planificate au contribuit la depersonalizare. Pregătirea insuficientă, evadarea, reducerea evaluării pozitive și un număr mai mic de calificări profesionale au contribuit la niveluri mai scăzute ale realizării personale. În general, factorii stresori au avut cea mai mare contribuție la epuizare, în timp ce factorii demografici au avut cea mai mică contribuție.”

Cu atât mai mult, fiind un fenomen nu doar întâlnit în România, dar și în Europa, cât și peste Ocean, se pune problema „sistemului” și cum ar trebui el structurat astfel încât lucrătorii din domeniu să nu mai pună abuzurile raportate pe seama stresului și a factorilor de stres.

The Nursing Home Abuse Center, o organizație internațională ce dorește să combată abuzul suferit de bătrânii din centrele de îngrijire, notează și ea faptul că, de cele mai multe ori, comportamentul abuziv al angajaților care ar trebui să aibă grijă de persoanele în vârstă este un rezultat al „stresului, abuzului de substanțe, problemelor financiare și a altor probleme cumulate”.

„Nu există scuze pentru abuzul asupra persoanelor în vârstă, dar trebuie înțeles faptul că îngrijirea persoanelor în vârstă este o responsabilitate foarte dificilă și stresantă, și nu toți lucrătorii sunt pregătiți sau echipați corespunzător pentru a avea grijă de persoanele în vârstă.”

Organizația menționată precizează că „susținerea angajaților din centrele de bătrâni în combaterea problemelor care au ca principal factor stresul” ar putea fi un prim pas în ceea ce înseamnă reducerea cazurilor de abuzuri din instituțiile menționate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News