Cât de greu i-a fost Petrei Pintelei să se adapteze într-o școală de masă: Nu puteam să înțeleg cum ceilalți copii erau atât de independenți / video

Petra Pintelei a explicat că în școlile speciale, dedicarea individuală este mai mare, spre deosebire de școlile obișnuite, unde atenția este mai dispersată. Adaptarea într-un mediu școlar obișnuit poate fi dificilă emoțional, deoarece persoanele cu dizabilități sunt încă rare în acest sistem de învățământ.

„Noi, mai ales când suntem copii și avem diverse dizabilități, avem nevoie să învățăm anumite deprinderi de viață într-un ritm puțin mai lent și supravegheat. Eu și acum am mici provocări pe partea de motricitate fină, pe neuromotor, pe apucat, pe noduri, pe nasturi, pe fermoare. Din această cauză, mulți dintre noi, pentru că nu avem coordonarea vizuală, neurologică, avem și aceste dificultăți.

Într-o școală specială  se dedică mult mai mult timp individual elevului. Este foarte mult unu la unu cu profesorul. În școala de masă sunt și mai mulți copii și mai multe ore și nu primești atâta atenție. Plus că toți acei copii sunt tipici. Eu, de exemplu, am ales să urmez cursurile unui liceu de masă pentru că nu era pentru mine profilul de la liceul special la care puteam să merg. Era un profil de științele naturii și eu îmi doream să merg pe filologie, pe uman.", a spus Petra. 

Cât de dificilă a fost adaptarea 

„Am ales un liceu de masă și, deși eu am fost un copil expus la diverse medii, pentru mine adaptarea a fost mai dificilă emoțional. Nu puteam să înțeleg cum ceilalți copii erau atât de independenți și merg singuri peste tot. Mă întrebăm cum acești copii nu au nicio dizabilitate. Într-o zi chiar am întrebat o colegă: „Nu are nimeni nimic în clasă, vreo deficiență?” pentru că mi se părea ciudat să fiu singura cu o dizabilitate vizibilă.

Sigur că m-am adaptat. Nu o spun că pe ceva negativ, ci ca pe o experiență de tranziție, pentru că persoanele cu dizabilități încă sunt rarități în sistemul de învățământ convențional, de masă. Trebuie ținut cont să se faciliteze deja, profesorii să știe un minimum de nevoi, să vină către elev, să-l întrebe ce nevoi ar avea, elevul să-și cunoască dinainte puțin nevoile, temerile și emoțiile și să le poată comunica, să aibă încredere în persoanele cu care interacționează la școală, ca educația să fie facilitată, din punctul ăsta de vedere, cât mai bine, precum și interacțiunile sociale dintre elevi.", a spus Petra Pintelei la podcastul „Vin de-o poveste". 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News