Oțetul este bogat în acid acetic, un compus chimic cu multiple proprietăți sănătoase, dar și cu unele riscuri dacă este consumat în cantități excesive.
Salatele și legumele proaspete sunt o parte fundamentală a dietei mediteraneene, unde sunt adesea consumate cu ulei de măsline și oțet. În timp ce beneficiile pentru sănătate ale consumului de ulei de măsline sunt bine cunoscute, proprietățile oțetului sunt mai puțin cunoscute.
De fapt, există unele indicii că utilizarea obișnuită a oțetului poate favoriza aspecte ale sănătății noastre, cum ar fi echilibrul microbiotei intestinale, greutatea corporală, nivelurile de glucoză din sânge sau, în general, sănătatea cardiovasculară. În schimb, la anumite persoane, oțetul poate interacționa cu anumite medicamente sau poate deveni iritant.
Oțetul este un lichid cu un miros și gust acru, care se produce prin fermentația bacteriană a unor băuturi alcoolice, precum vinul sau cidrul de mere. În acest proces, preparatul final pierde aproape toată concentrația de alcool, care se transformă în acid acetic; această substanță (prezentă în oțet în concentrații de la 3% la 6%) este responsabilă pentru majoritatea efectelor pe care oțetul le poate avea asupra sănătății. În plus, în funcție de plantele folosite în fabricarea sa, oțetul poate conține diferiți polifenoli, compuși antioxidanti cu beneficii suplimentare pentru organismul nostru. În primul rând, școala de Sănătate Publică T.H. Chan de la Universitatea Harvard (Statele Unite) menționează că oțetul este sărac atât în calorii, cât și în nutrienți, ceea ce îl face ideal ca dressing. De obicei, nu conține sodiu sau zahăr, făcându-l o metodă bună de a da gust alimentelor fără a adăuga exces de sare sau zahăr.
La persoanele sensibile sau în cantități mari, în special în cazul oțetului cu o concentrație mai mare de acid acetic, consumul excesiv, pe termen scurt, ar putea provoca iritații ale esofagului sau stomacului. Totuși, acest lucru este rar și de obicei se întâmplă doar în cazul ingerării unor cantități mult mai mari decât cele folosite în mod normal în gastronomie. De asemenea, un astfel de consum ar putea afecta smalțul dinților, influențându-le culoarea.
Există unele indicii care sugerează că oțetul ar putea ajuta la controlul nivelurilor de zahăr din sânge, deși dovezile disponibile sunt inconsistente și din acest motiv nu poate fi recomandat ca metodă de control glicemic. Un lucru similar se întâmplă cu posibilele beneficii ale oțetului în controlul greutății corporale; deși unele studii pe animale și chiar pe oameni au găsit rezultate promițătoare, în ansamblu nu există dovezi suficiente pentru a concluziona că oțetul ar putea fi folosit ca intervenție eficientă împotriva upraponderalității sau obezității.
Pe de altă parte, polifenolii pe care îi conțin anumite tipuri de oțeturi naturale ar putea avea un efect antioxidant și, prin urmare, ar putea ajuta la prevenirea unor tipuri de cancer, deși există puține cercetări care să fi verificat efectul concret al oțetului. Totuși, este adevărat că, atunci când este folosit ca dressing, poate acompania alimente foarte sănătoase și bogate în compuși benefici, cum ar fi diverse legume.
În final, datorită procesului său de fermentație, am putea crede că oțetul este un aliment probiotic, dar în general nu conține bacterii benefice. Cu toate acestea, anumite tipuri de oțet, în special cele nefiltrate sau unele precum oțetul de mere, conțin prebiotice, componente care hrănesc bacteriile benefice din intestin și care promovează echilibrul microbiotic al florei intestinale, relatează 20minutos.es.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News
Vezi versiune mobil