Ce sunt POSTbioticele și în ce alimente le găsim. Dr. Bilic: „Facem un genocid la nivel intestinal”

„Știați că există POSTbiotice?
Alimentația zilnică nu înseamnă doar aport de nutrienți, ci și hrană pentru microbiota intestinală. Tubul digestiv este un al doilea creier. De echilibrul și buna lui funcționare depinde sănătatea întregului organism. Miliardele de colonii de bacterii benefice cu care trăim în simbioză sunt responsabile de asta. După PRObiotice și PREbiotice, a venit rândul produselor POSTbiotice să facă vâlvă. Ce sunt ele și unde le găsim?

Mai întâi o mică recapitulare. Se numesc PRObiotice alimentele fermentate care conțin bacterii vii. Rolul lor este să completeze și să regenereze coloniile bacteriene din intestin. De la iaurt și lapte bătut, la drojdie, bere, murături și borș, tot ce este obținut prin fermentație conține lactobacili și bifidobacterii, deci are efect probiotic. 
Produsele PREbiotice au alt mecanism de funcționare. Rolul lor este să hrănească microbiota intestinală. Cele mai cunoscute prebiotice sunt fibrele și amidonul rezistent. Ele nu pot fi digerate, nu au rol nutritiv, dar ajung în colon și constituie substrat hrănitor pentru bacteriile benefice. 

POSTbioticele

Ce înseamnă POSTbiotice? Sunt compușii activi care iau naștere din fermentarea alimentelor prebiotice. Concret este vorba de acizi grași cu lanț scurt care acționează local la nivelul intestinului, dar au și efect la distanță asupra altor organe. Cel mai cunoscut și mai studiat acid gras postbiotic este butiratul. Acesta ameliorează permeabilitatea intestinului și reduce trecerea de toxine, poluanți și bacterii nocive în circulația sangvină.
Acidul butiric echilibrează tranzitul intestinal, tratează disbioza și tulburările digestive, ameliorează colonul iritabil și alte boli inflamatorii cronice. Acizii grași cu lanț scurt sintetizați de bacteriile intestinale au și efecte la distanță: reglează nivelul de colesterol și glicemia din sînge, scad riscul de diabet și obezitate, reduc riscul de astm și alergie, blochează multiplicarea celulelor canceroase. 

Un consum insuficient de fibre este cauza principală a unui deficit de postbiotice. 

Iată cele 4 grupe de nutrienți care nu trebuie să lipsească din alimentația zilnică:

Amidonul rezistent din pastele făinoase, cartofii și orezul consumate după ce s-au răcit. Acesta amidon recristalizat nu mai poate fi absorbit din intestin, dar este fermentat în colon de către bacteriile care produc butirat. Lintea și fasolea boabe conțin și ele acest amidon. 

Pectinele din piersici, mere și caise sunt o categorie de fibre solubile care favorizează producția de postbiotice. Astfel de pectine găsim și în căpșuni, morcov, dovlecel și cartof dulce. 

Fibrele insolubile din sparanghel, anghinare, ceapă și praz. Se numesc FOS, adică fructo-oligo-saharide și au rolul de a hrăni bacteriile benefice producătoare de acid butiric. 

Ultima categorie este reprezentată de unt și grăsimea din produsele lactate, un fel de esență de nutrienți benefici. Pe lângă vitaminele A și D, calciu, acid linoleic și acizi grași antiinflamatori, laptele este unul din puținele alimente care conține butirat în mod natural. 

Concluzia? Doar o alimentație diversificată, care include toate categoriile de nutrienți, poate fi sănătoasă. Cât despre dietele la modă, care exclud făinoasele și fibrele, ele ne “lovesc sub centură”: de dragul slăbitului cu orice preț facem un genocid la nivel intestinal! Și când microbiota merge rău, tot organismul merge rău”, a transmis Mihaela Bilic pe Facebook.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News