Ce te așteaptă după 60 de ani: cele mai comune 10 probleme ale vârstei a treia

Data publicării:
Imagine cu caracter ilustrativ, sursa pixabay
Descriere foto: Imagine cu caracter ilustrativ, sursa pixabay

O serie de probleme vin asociate cu îmbătrânirea. Iată care sunt cele mai frecvente și cum le puteți preveni.

Așanumita „vârstă a treia” a vieții poate veni cu o varietate de probleme de sănătate legate de îmbătrânire. Iată care sunt cele mai frecvente probleme de sănătate din decada a șasea a vieții, potrivit experților.

1 Sănătatea dentară

Deoarece dinții nu se regenerează, pe măsură ce îmbătrânim, sănătatea noastră dentară tinde să fie compromisă. „Este posibil ca mulți oameni să nu-și dea seama că o igienă orală adecvată este poarta către o sănătate generală bună, iar o igienă orală slabă poate duce la probleme grave de sănătate, inclusiv probleme cardiace, infecții respiratorii, demență, cancer și multe altele”, subliniază Keith Krell, președinte al Asociației Americane a Endodontiștilor.

2 Zona Zoster

Ai avut varicela în copilărie? Zona zoster este o reactivare a virusului varicelei la vârsta adultă, explică medicul Matthew Mintz. Majoritatea dintre noi care am crescut înainte de vaccinul împotriva varicelei aveam varicela și s-a rezolvat. Cu toate acestea, organismul nu scapă niciodată de virus, ci mai degrabă virusul se ascunde în rădăcinile nervoase, iar sistemul nostru imunitar menține virusul acolo. „Pe măsură ce îmbătrânim, mai ales după 60 de ani, sistemul nostru imunitar slăbește și virusul poate călători pe rădăcinile nervoase până la piele provocând o erupție dureroasă severă”, spune dr. Mintz. În plus, în unele cazuri, durerea persistă chiar și atunci când erupția cutanată se rezolvă odată cu tratamentul.

Din această cauză, noul vaccin împotriva zosterului numit Shingrix este recomandat adulților peste 50 de ani. „Vaccinul stimulează sistemul imunitar și este eficient în prevenirea acestei boli”, spune dr. Mintz.

3 Probleme cu podeaua pelviană

La această vârstă (peste 60 de ani), femeile au trecut prin menopauză. Cu toate acestea, schimbările hormonale, precum și uzura treptată a mușchilor și a țesutului conjunctiv pot provoca mai multă "relaxare" în țesutul podelei pelvine, subliniază expertul în fitness și wellness Kelly Bryant. „Cele mai frecvente pe care le văd sunt incontinența urinară (în special scurgere atunci când fug/sar/strănută/râd) și prolapsul organelor pelvine”, dezvăluie ea.

Abordarea acestor probleme din timp este cel mai simplu mod de a le evita pe măsură ce îmbătrânim, subliniază Bryant. Cu toate acestea, există multe modalități non-chirurgicale de a crește rezistența podelei pelvine și de a reduce sau elimina complet aceste simptome. „Acestea variază de la practicarea unui kegel mai eficient (angajare lentă și controlată a întregului planșeu pelvin - nu doar sfincterul uretral - și eliberare lentă, controlată), o mai bună conștientizare a controlului podelei pelvine în timpul exercițiului și pur și simplu respirație completă, respirații diafragmatice profunde."

4 Lipsa respirației

Deoarece mulți oameni în vârstă de 60 de ani suferă fie de creșterea colesterolului, fie de hipertensiune arterială, respirația scurtă este o afecțiune obișnuită care îi trimite la cabinetul medicului, dezvăluie medicul Joyce Oen-Hsiao, director de cardiologie clinică la Yale Medicine. „Anii cu tensiune arterială ușor crescută (chiar chiar la un nivel de 155/85) și lipsa exercițiului (deoarece lucrează atât de mult) determină arterele cardiace și inima să devină mai puțin conforme - ceea ce înseamnă că nu sunt capabile să se relaxeze la fel ca înainte ", explică ea. Deoarece nu se pot relaxa la fel de bine, presiunea din interiorul arterelor și, în cele din urmă, a inimii, se acumulează.

Cel mai bun mod de a evita acest lucru este să vă mențineți tensiunea arterială sub control imediat ce știți că începe să crească. În plus, dr. Oen-Hsiao sugerează să încercați să faceți exerciții cardio (mers pe jos, ciclism, alergare etc.) în mod regulat, menționând că American Heart Association recomandă 150 de minute de exerciții cardio moderate în fiecare săptămână. „Făcând aceste două lucruri, arterele și inima nu se vor rigidiza la fel de repede”, spune ea.

 

Citește continuarea pe DC MEDICAL



Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News

Autorul articolului: Romina Băluță | Categorie: Sanatate


Get it on App Store Get it on Google Play



pixel