Cele două momente de cumpănă din viața Adelei Popescu. Ce a descoperit vedeta după ce a mers la psiholog: „Este o legătura între problemele copiilor și problemele mamei”

Adela Popescu este mama a trei copii. Vedeta nu a renunțat la carieră, în ciuda solicitării pe care o cere viața de familie. 

Recent, actrița a povestit cum a reușit să treacă peste episoadele dificile din viața ei și cum a ajutat-o terapia. 

Prima dată, Adela Popescu a ajuns la psiholog înainte de a deveni mamă, pe vremea când juca în telenovele, iar stresul și oboseala îi afectau somnul. 

„Am cerut atunci ajutor pentru că era absolut necesar. Era o depresie sau o extenuare, nu știu ce era, dar nu mai puteam să dorm noaptea și era musai. Lucrurile în viața mea s-au reglat odată cu odihna. În momentul în care nu am mai filmat atât de mult și am avut timp să dorm, în primul rând, și ca mintea mea să se ocupe și cu realitatea, nu cu poveștile imaginare ale personajelor mele, lucrurile au revenit la normal”, a declarat Adela Popescu pentru Unica. 

Ce a descoperit despre copiii săi, după ce a merg la psiholog

Un al doilea moment în care vedeta a simțit nevoia să meargă la un specialist, a fost atunci când a simțit că fiul ei ar avea o problemă. Cu toate astea, descoperirea făcută de această, după mai multe ședințe, a cutremurat-o. Se pare că micuțul nu avea nicio problemă, ci doar prelua problemele vedetei, copiii preluând  în primii ani de viață toate stările mamei. 

„Am făcut câteva ședințe de psihosomatică. Eram foarte preocupată de faptul că unul dintre fiii mei avea un tic legat de guriță. Încercam să-mi dau seama și bănuiam că are legătură cu niște lucruri pe care nu le spune. Niște lucruri pe care voia să le spună, dar, din diferite motive, nu o făcea. Încercam să-mi dau seama dacă eram eu de vină. Atunci, doamna respectivă mi-a spus care este o legătura între problemele copiilor și problemele mamei. Că, dacă mamele își descoperă problemele, copiii nu le vor mai avea. Am făcut atunci vreo două ședințe care au durat câte două ore și după patru ore copilul nu a mai avut tic. Că a fost o coincidență sau nu, s-a întâmplat. Acum nu ezit. Dacă vreodată aș simți că nu pot să dorm, că mi se pare că viața e urâtă, diverse lucruri, nu aș ezita să apelez la psihoterapie”, a mai spus vedeta pentru sursa citată. 

Ce sfat are pentru mămicile ocupate

„Mămicilor ocupate aș vrea să le spun că fie că se trezește în ele că vor să petreacă foarte mult timp cu copilul, fie că asta li se pare că trebuie ridicat la rang de artă, că ele fac tot, este o foarte mare greșeală. La un moment dat își vor da seama și va fi târziu. Vor intra în burn out sau în depresie post-natală. Oricum ești predispusă să o ai, dacă și situația de acasă e complicată, au tot felul de gânduri și griji, trebuie să ceară ajutorul. Măcar o dată pe săptămână să iasă două ore. Contează enorm. Lor li se pare că e prea mult să lase copilul două ore cu altcineva, dar pentru ele și pentru ce va urma este extrem de important.
Eu mă uit în urmă și îmi pare rău că nu am cerut și mai mult ajutorul, deși mamele noastre au fost din prima zi cu noi și ne-au ajutat. Cu toate astea, eu voiam să stau cu copilul. Nu trebuie. Dacă familia e unită, dacă mama este în confort, nu minimizez importanța tatălui, dar sunt și femei care își cresc copiii singure, copilul va fi bine pe toate planurile. Până pe la vreo 7 ani, poate chiar mai mult, toate problemele copilului sunt o extensie a problemelor mamei. Chiar și cele de natură fizică, anumite ticuri. Dacă, de exemplu, copilul are un tic, trebuie să vezi ce problemă ai tu și, dacă o rezolvi, nu mai are nici copilul tic, în consecință”; a mai spus aceasta. 

Adela Popescu, îngrijorată că nu le acordă suficientă atenție copiilor săi. 

„M-am trezit spunandu-i lui Radu: “ce facem noi e sport extrem” :)
Asta in timp ce scoteam copiii, bicicletele, castile, rucsacul, din masina, pe marginea unei strazi cu trafic intens.
Si in general concluziile, parerile despre viata noastra in cinci le tragem dinspre noi spre ei.
Daca noua ne e usor, cum ne-a fost noua vacanta, cat de greu ne-a fost noua, parintilor, drumul.
Dar sunt momente ca acesta, cand stau la o cafea, si ma gandesc cum le e lor in configuratia asta.
Oare ei sunt fericiti ca au frati? Oare si-ar fi dorit sa fie singuri la parinti?
Avem in jurul nostru parinti cu un singur copil care calatoresc enorm toti trei, spre exemplu, si toata atentia si energia lor si-o canalizeaza asupra lui. Ori asta e ce merita fiecare copil pe lume. Toata atentia noastra.
Si oricat ne-am minti noi parintii de mai multi copii, stim ca asta noua ne este imposibil sa facem.
Pe de alta parte eu vin din familie cu trei frati si nu m-am simtit niciodata mai putin iubita, mai putin “vazuta”. Dar poate si pentru ca eram singura fata si mult mai mica decat fratii mei.
Relatia noastra e minunata si acum si ma simt cea mai norocoasa din lume ca am frati. Dar poate scenariul ar fi fost altul daca parintii nostri ne-ar fi crescut altfel.
Deci iar revin la NOI, parintii…
La voi cum a fost?
Cum v-ati simtit in familiile voastre?”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News