Dr. Mihaela Bilic, medic nutriționist, a fost invitată în emisiunea „Pastila de Frumusețe”, realizată de Georgiana Ioniță Toader la Spectacola și DC News.
Intoleranțele alimentare au avut o creștere îngrijorătoare în ultimii ani. Afecțiuni precum intoletanța la histamină, la gluten, lactoză sau fructoză nu mai sunt străine publicului, însă rămân dificil de diagnosticat și de tratat.
„De fapt, din punctul meu de vedere, pun un diagnostic de sistem imunitar fragil.
Nu cunoaștem sistemul imunitar, nu știm să diagnosticăm microbiota intestinală și nici să o tratăm. Este o noțiune nouă în tot ce înseamnă instrumentar medical. Adică despre microbiot. Este considerat un al 2-lea creier. Sunt lucruri care poate n-au apărut în ultimii 10 ani, dar altfel microbiota intestinală, până acum, știam că există niște bacterii, niște colonii de bacterii. Niciodată nu am realizat cât de mare este impactul lor asupra sănătății generale a organismului. Acum, privind și amprenta microbiană din intestin, este individuală, așa cum este amprenta de la mână. Nu există două persoane cu aceeași încărcătură microbiană și faptul că nu știm exact cum să reglăm lucrurile astea, că vorbim despre o colonie, o populație microbiană care aproape că nu ne imaginăm cât este de mare.
De multe ori spun lucrul ăsta: efectiv să vizualizăm o persoană de 60kg. Din aceste 60kg 2kg sunt bacterii și microbi. 2kg. Gândiți-vă că e o sticlă din acea mare de apă. Asta înseamnă de 10 ori mai multe bacterii decât celule în corpul nostru. Ele trăiesc în noi și noi nu le vedem, dar sunt acolo 2kg. Nu e o cantitate neglijabilă. De la 1 săptămână la alta, se pot schimba ca și ca și tip, ca și număr. Este o luptă continuă între cele patogene și între cele benefice. Noi suntem spectatori la această luptă, dar nici nu știm care loc și nici nu putem participa și influența rezultatul. Ceea ce primim sau mă rog, așa un fel de in rezultat indirect este o alergie, o boală autoimună, o tulburare la nivel intestinal, dar astea sunt efectiv simptome la distanță.
Însă ce se întâmplă acolo, în intestin, nu cunoaștem cu adevărat. Însă știm un lucru: sistemul imunitar ține foarte mult de microbiota intestinală. Nu există un alt organ care să determine imunitatea în mod direct, așa cum este microbiota intestinală. Gândiți-vă cât de puțin timp luăm probiotice în momentul în care facem tratament cu antibiotic. Pentru ca antibioticul să nu dea peste cap intestinul. Dar este un lucru minor, pentru că altfel microbiota s-a demonstrat un dezechilibru al ei.
Pe lângă bolile acestea care înseamnă intoleranțe, alergii și boli autoimune, creează chiar probleme psihice. Adică persoanele care sunt depresive au microbiotă dezechilibrată, creează chiar la nivel de metabolism și obezitate mari mari dezechilibre. Din nou, persoanele obeze și supraponderale și al căror metabolism nu funcționează corect au o problemă de microbiotă.
Și atunci, impactul asupra corpului este atât de difuz și de complex încât aproape că ne speriem și ne dăm seama că indiferent ce facem noi din punct de vedere nu știu, alimentație sau eu știu, medicamente, este nesemnificativ în comparație cu tot acest ecosistem viu intestinal de care ține sănătatea noastră și care, foarte important, este ușor de dezechilibrat prin stres, prin somn, prin toți acești factori, prin poluare, toți acești factori de care societate vorbește mai puțin, ni se arată tot timpul mâncarea cu degetul.
Atenție ce alegere alimentare faceți la capitolul e-uri, conservanți, emulsifianți, mâncare procesată. Noi știm să evaluăm substanțele respective prin prisma nu știu, unor afecțiuni clasice și să spun vizibile.
Însă acum, de curând s-a demonstrat că acei emulsifianți care se folosesc în toate produsele acestea semi-preparate și industrializate și ultra-procesate, pentru că ei au capacitatea de a ține apa cu uleiul împreună. Dacă n-am avea emulsifianții ăștia n-am avea o structură cremoasă nici la înghețată, nici la sosuri, nici la produse de patiserie. Deci e un lucru care până acum părea, aș spune banal, nepericulos.
S-a constatat că la nivelul intestinului aceste substanțe strică echilibrul dintre sucurile digestive și permeabilitate intestinului. Pentru că emulsifierea asta a substanțelor lipidice din organism este făcută așa cum o fac și în mâncare. Nu e că în mâncare au avut un rol și când ajung în intestin își opresc acțiunea.
Toți acești emulsifianți schimbă permeabilitatea mucoasei intestinale, ea devine mai permeabilă și atunci intră în organismul nostru tot felul de agenți nocivi care până atunci erau blocați de bariera intestinală, care era să spunem completă. Ea acum e diluat. Acești emulsifianți au schimbat structura și atunci primim în organism niște particule pe care el bietul, le consideră efectiv străine și declanșează răspuns imun inflamator, anticorpi și implicit ăsta e mecanismul. Alergii la niște particule care ele sunt normale în viața noastră, care până acum nu puteau intra în interiorul organismului, pentru că aveam un intestin care era ca un scut, ca o armură, acum el a fost lichefiat și a fost făcut permeabil.”, a declarat Mihaela Bilic în emisiunea de la Spectacola și DC News.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News
Vezi versiune mobil