Psihologul Daniel Bichiș a dezvăluit cum identificăm o traumă generată de bani.
Psihologul banilor, Daniel Bichiș, a fost invitat în podcast-ul „Fain &Simplu”, moderat de Mihai Morar, acolo unde a explicat cum identificăm o traumă generată de bani.
Psilogul a explicat care este definiția traumei, dar și de ce copiii și aolescenții sunt mai predispuși la traume, față de adulți.
„Din perspectiva mea, o traumă se produce atunci când, pe neașteptate și/sau fără să înțelegem exact ce se întâmplă, în viața noastră se produce o schimbare majoră pe care o trăim, o interpretăm ca o amenințare la supraviețuirea noastră. Aceste trei caracteristici sunt fundamentale, dar mai există o caracteristică și anume, că fiecare asemenea traumă este recepționată la nivelul corpului și pentru că mintea nu mai poate să prelucreze, nu înțelege ce se întâmplă, atunci corpul încearcă să își găsească propriile soluții și acele soluții pe care le încearcă devin, ulterior, excesiv de ușor de reactivat de ceva ce doar seamănă, doar aduce declanșatorul evenimentului respectiv. Trauma este o emoție descărcată în corp și care nu este înțeleasă, interpretată și justificată la nivel rațional, la nivelul minții. Tocmai de aceea, copiii sunt mai predispuși la traume, pentru că ei își pot explica mai puține lucruri față de câte putem noi. Adolescenții sunt mai predispuși traumei, pentru că ei trăiesc mult mai emoțional decât rațional și atunci emoțiile se activează mult mai ușor, chiar și pentru lucruri aparent minore, dar care pentru ei sunt pentru viață și pentru moarte. Deci, în copilărie și în adolescență suntem predispuși la a interpreta traumatic, lucru care pentru adulți este absolut banal”, a explicat psihologul, în cadrul podcast-ului menționat mai sus.
„Cel mai adesea există un asemenea eveniment: brusc ți-ai pierdut locul de muncă, a crescut de trei ori rata la bancă și habar nu ai cum să dai înapoi banii. Pe lângă traumele acestea majore este un eveniment de care îți poți da seama, îl poți identifica clar. Mai există și așa zisele microtraume și în zona traumelor banilor, microtraumele sunt mult mai frecvente și mult mai importante decât acestea. Macrotraumele sunt trăite de obicei la nivel de societate, la nivel de generație, la nivel de familie, sunt evenimente mari. Microtraumele, în schimb, sunt din categoria ”mă trag dintr-o familie săracă, în mod sistematic nu neapărat că am murit de foame, dar toată copilăria mea am avut doar două jucării și nu m-am dus în nicio tabără și tot timpul mi s-a explicat că nu sunt posibilități”. Aceasta este expresia românilor. Această microtraumă, la nivelul regulilor de gândire se transformă în expresia preluată de la părinți, aceea că nu sunt bani, o pun pe frunte și rămâne cu gândul că este un copil, adolescent, adult, fără posibilități și atunci, nivelul meu de așteptare față de mine în privința poziției sociale, în privința salariului, în privința contactului cu ceilalți este mult mai scăzută. Și pentru că gândirea la nivelul acesta este liniară, veniturile mele le percep a fi maxim duble față de părinți. Și este o dinamică foarte interesantă pe care am văzut-o în multe familii în care părinții, chiar dacă spun că fac totul pentru copii și se bucură de binele copiilor, dacă copilul ajung să aibă venituri cu un ordin de mărime mai mare, deja nu se mai simt confortabili în relația cu copilul lor. ”, a mai spus celebrul psiholog.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News
Vezi versiune mobil