Dezordinea este clasată ca fiind chiar mai iritantă decât murdăria, firimiturile sau petele. Ținând cont de acest lucru, nu este o surpriză faptul că dezordinea influențează adesea sănătatea mentală într-un mod negativ.
Dezordinea poate fi o sursă extraordinară de stres, din mai multe motive, potrivit Verywell Mind.
O casă neîngrijită poate fi o sursă de rușine, ceea ce îi determină pe mulți oameni să petreacă ore întregi făcând curățenie înainte de sosirea oaspeților și făcând ca socializarea să pară o corvoadă.
O dezordine este un memento vizual al curățeniei care mai trebuie făcută, încă o sarcină pe listă. Iar atunci când ocupă prea mult spațiu, dezordinea poate, de asemenea, să stea în calea altor activități din casă, cum ar fi folosirea podelei pentru yoga.
Iată cum îți influențează dezordinea sănătatea mentală
Potrivit unui studiu din 2016 publicat în Journal of Environmental Psychology, dezordinea poate face ca locuința ta să se simtă mai puțin ca un cămin, ceea ce poate reduce starea de bine.
În timp ce casa ta ar trebui să fie un refugiu împotriva stresului, dezordinea transformă acest refugiu în propriul factor de stres. La rândul său, acest lucru face mai dificilă relaxarea acasă.
Un studiu realizat de Universitatea din California, Los Angeles, a descoperit că persoanele care și-au descris casele ca fiind dezordonate aveau, în general, niveluri mai ridicate de cortizol, care este corelat cu niveluri mai ridicate de stres. Acest lucru era valabil mai ales în cazul mamelor.
În plus, faptul că te afli într-un mediu dezordonat te poate face să simți că ai mai puțin autocontrol, ceea ce te poate determina să consumi mai multe calorii, potrivit Environment and Behavior.
Citește și: Cu ce problemă de sănătate te confrunți, în funcție de textura și culoarea unghiilor
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News
Vezi versiune mobil