Bianca Brad a trăit o tragedie de nedescris în urmă cu 15 ani. Fiica ei, Emma, a murit la naștere. Actrița și-a strâns la piept pruncul fără suflare și nu poate uita niciodată ziua în care fetița ei s-a ridicat la ceruri.
În urmă cu 15 ani, viața Biancăi Brad s-a transformat într-un coșmar. Actrița devenea mamă pentru a doua oară, însă o afecțiune nemiloasă i-a răpit fericirea. Fiica ei, Emma, a murit la naștere.
"În Germania, din clipa în care mi s-a spus, cu foarte multă delicatețe, faptul că inima fetiței mele nu mai bate, am fost pusă într-un salon separat, pe altă aripă, nu cu mămicile însărcinate care urmau să nască sau cele care născuseră deja. Lucru care la noi se întâmpla foarte des, și cred că încă se mai întâmplă în unele spitale, ceea ce este foarte traumatizant pentru o mămică care așteaptă să nască un copil fără viață, sau deja a trecut prin această traumă.
Este inimaginabilă durerea și nu pot să înțeleg cum nu se gândesc la impactul pe care îl au asupra mamelor. Din clipa în care am fost dusă acolo, pe tot parcursul zilei, până seara, când am intrat în operația de cezariană, au venit, pe rând, în salon unde eram singură, ba asistenta, ba moașa, ba psihologul, ba medicul de gardă, să vadă cum sunt, să vorbească cu mine, să mă liniștească. Mi-au dat un calmant.", a povestit Bianca Brad, potrivit antena3.ro.
Atunci, vedeta spune că nu a dorit să-și vadă fiica, însă medicii din Germania au insistat ca ea să-i spună adio bebelușului mort, fiind unica ocazie pe care o avea să o vadă în carne și oase.
"Cu foarte mult tact și delicatețe, eram întrebată dacă doresc să îmi văd fetița după ce va fi scoasă. Reacția mea pe moment a fost că nu vreau, de groază că nu voi rezista și nu voi suporta.
Ei au înțeles, nu s-au supărat, nu m-au acuzat, nu m-au judecat. Și au revenit, spunând, cu același tact, că este unica ocazie să îmi iau la revedere și, din experiența lor, este mult mai bine decât să rămâi cu sentimentul de regret, că nu ai făcut-o. Voi fi recunoscătoare toată viața că au avut răbdare cu mine și m-au încurajat să îmi țin fetița în brațe.", a mai spus Bianca Brad, potrivit sursei citate.
Bianca Brad nu se sfiește să vorbească despre tragedia pe care a trăit-o, ba chiar încearcă să fie alături de alți părinți care trec prin astfel de drame.
Actrița a relatat pe blogul său personal toată experiența sarcinii, a nașterii și a pierderii Emma.
În continuare, vă prezentăm o parte din povestea Biancăi Brad, scrisă chiar de ea.
„Ca si la prima sarcina, a fost o surpriza, pentru ca nu a fost planificata. Si a fost o surpriza placuta pentru ca imi doream doi copii si, desi eram constienta ca nu va fi usor, era chiar bine ca s-a intamplat sa raman iar insarcinata, asa de repede...Bucuria a fost si mai mare cand am aflat ca e fetita...Era un vis implinit...credeam eu... spulberat insa in ziua in care am facut amniocenteza...O zi cumplita...dar nici pe departe atat de cumplita ca ziua in care am aflat ca fetita mea a murit...
La ecografia facuta in vederea efectuarii testului de amniocenteza, s-a observat ca fetita avea tetralogia Fallot, o malformatie congenitala la inimioara (diminutivul se potriveste perfect, tinand cont de marimea inimii la acea varsta a sarcinii!). (...) In urma amniocentezei, a reiesit ca, din punct de vedere genetic era normala, insa cauzele acestei malformatii, nu se cunosc! Nu am fumat niciodata, nu sunt consumatoare de alcool, nu am luat medicamente contraindicate pe timpul sarcinii.......am tras un loz necastigator....
(...)
Am plecat in Germania cu doar cateva zile, inainte de data la care urma sa nasc prin cezariana. M-am dus la control, pentru a vedea starea fetitei si pentru a confirma ziua operatiei. M-au conectat la aparatul care monitorizeaza bataile inimii fatului....si nu se auzea nimic....Stiind ca am lichid amniotic in exces si ca uneori pozitia nu e favorabila nu m-am gandit la nimic rau.... M-au dus la ecograf si in incaperea respectiva s-a facut liniste... Ecranul era doar in nuante de gri...Ma gandeam ca inca nu a dat drumul la aparat...Doctorita a tacut si apoi a spus....”Imi pare rau...” Si eu tot nu intelegeam! Mintea mea refuza sa accepte.
(...)
M-au intrebat daca vreau s-o vad....si-n acel moment am fost navalita de sentimente amestecate de groaza, de frica, de panica.......si am spus ca nu! Mi-au spus ca mai tarziu, voi regreta ca nu am vazut-o, asa cum au regretat multe dintre mamicile aflate in aceeasi situatie.....dar daca totusi nu vreau, ei fac oricum o poza, iau amprentele picioruselor si impreuna cu bratarica de la mana, le sigileaza intr-un plic pe care il poti lua oricand te hotarasti sa-ti vezi bebelusul macar si asa..... Si atunci mi-am facut curaj si am rugat sa mi-o aduca...Cat ma bucur ca am facut-o”, a povestit Bianca Brad pe blogul său.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News
Vezi versiune mobil