Întâmpinarea Domnului este prăznuită la 40 de zile de la Nașterea Domnului (Crăciun), pe 2 februarie, în fiecare an.
Sărbătoarea Întâmpinării Domnului semnifică împlinirea Legii Iudaice ce prevedea ca primul născut de parte bărbătească să fie dus la Templu, unde să fie afierosit lui Dumnezeu, în a 40-a zi de la naștere. În acest moment se facea si curățirea celei ce născuse. Astfel, Mantuitorul a fost dus și el la Templu de catre Fecioara Maria și dreptul Iosif. Ei au fost întâmpinați de dreptul Simeon și prorocita Ana.
Potrivit Tradiției, dreptul Simeon a facut parte din traducatorii Pentateuhului din limba ebraica in greaca. Şi atunci când trebuia să traducă versetul de la Isaia, capitolul 7, "Iată fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu", s-a îndoit, gândindu-se că este imposibil ca o fecioară să nască, aşa că a vrut să şteargă aceste cuvinte. Însă îngerul Domnului i s-a arătat şi i-a ţinut mâna, zicând: "Nu fi necredincios faţă de cele scrise, şi a căror împlinire singur o vei vedea. Pentru că nu vei gusta moartea până ce nu vei vedea pe Cel ce se va naşte din Curata Fecioară, Hristos Domnul" ("Vieţile Sfinţilor"), potrivit creștinortodox.
În popor, ziua de 2 februarie este cunoscuta sub denumirea de Ziua Ursului. Tradiția era ca cei mici să fie unși cu grăsime de urs, deoarece se credea că astfel este transferată puterea animalului asupra copiilor. De asemenea, bolnavii de „sperietoare” erau tratati in aceasta zi prin afumare cu par de urs.
Tradiția spune că dază în această zi este soare, ursul iese din bârlog și, văzându-și umbra, se sperie și se retrage, aceasta prevestind prelungirea iernii cu încă 6 săptămâni. Dacă astăzi este înnorat însă, ursul nu-și va putea vedea umbra, ceea ce semnifică faptul că se apropie primăvara.
Din popor, se spune că astăzi sunt mai multe ceasuri rele și că cine face nunta in aceasta zi va avea parte numai de necazuri si nu-i va merge bine.
De asemenea, această zi este denumită și Stretenia sau Ziua Ursului, care marchează„se strambarea partiei”, adica incep sa se topeasca zapezile.
Rugăciune la prăznuierea Întâmpinării Domnului
"Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule, Unule Născut și Cuvântul lui Dumnezeu, Care mai înainte ai fost văzut de prooroci ca prin oglindă, în ghicitură, și mai pe urmă în aceste zile, Te-ai născut nestricat cu trupul din Preasfânta Fecioară Maria, și în a patruzecea zi, în locul cel sfânt întru întâmpinarea întregii lumi Te-ai arătat ca prunc, purtat în brațele dreptului Simeon pentru mântuirea tuturor celor din Adam! Cât de proslăvită și de prealuminată este aducerea Ta în brațele Născătoarei de Dumnezeu în biserica Domnului, și întâmpinarea Ta de către bătrânul Simeon. Astăzi cerurile se veselesc, și pământul se bucură de venirea Ta, Dumnezeule, de venirea Dumnezeului și Împăratului nostru. De demult Moise s-a urcat în munte ca să vadă slava Ta, dar nu a putut să-Ți vadă fața Ta, pentru că i-ai arătat doar spatele. În această zi prealuminoasă a întâmpinării Tale, Tu Te-ai arătat pe Tine Om, strălucind de nespusa lumină dumnezeiască, ca împreună cu Simeon să Te vedem față către față, să Te pipăim cu mâinile și să Te primim în brațele noastre, ca să Te cunoaștem pe Tine ca Dumnezeu venit în trup. Pentru aceasta, proslăvim nespusa coborâre a Ta, și marea Ta iubire de oameni, că prin venirea Ta ai dăruit acum bucurie cerească neamului omenesc căzut de demult în păcat. Că Tu prin dreapta Ta judecată ai izgonit pe strămoșii noștri din raiul desfătării în lumea aceasta, iar acum ne-ai miluit și iarăși ne-ai deschis locașurile cerești, și ai prefăcut plânsul nostru întru bucurie, iar Adam nu se mai rușinează pentru neascultare, și nici nu se va mai ascunde de la fața Ta, fiind chemat de Tine, pentru că Tu ai venit acum ca să iei asupră-Ți păcatele lui, să-l speli cu sângele Tău și să-l îmbraci pe el, gol fiind, în haina mântuirii, în podoaba veseliei, și să-l înfrumusețezi pe el ca pe un mire. Iar pe noi pe toți, care prăznuim Dumnezeiasca ta întâmpinare, învrednicește-ne ca împreună cu fecioarele înțelepte, să Te întâmpinăm pe Tine, Mirele nostru ceresc, cu candelele credinței și curăției aprinse, să privim cu ochii credinței dumnezeiasca Ta față, să te purtăm în inimi, în toate zilele vieții noastre, ca să ne fii nouă Dumnezeu, și noi să fim poporul Tău. Iar în slăvita și înfricoșata zi a venirii tale, când toți sfinții vor ieși în văzduh pentru marea Ta întâmpinare, învrednicește-ne și pe noi să Te vedem, și astfel pururea cu Domnul vom fi. Slavă milosârdiei Tale, slavă împărăției Tale, slavă purtării Tale de grijă, Unule Iubitorule de oameni, că a Ta este împărăția și puterea și slava, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte, și cu Preasfântul și Bunul și de viață făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin."
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News