Mesajul Joe Biden, la douăzeci de ani de la atentatele de la 11 septembrie: ''forţa noastră cea mai mare''

"Este pentru mine învăţătura principală din (evenimentele de la) 11 septembrie. Aceea că, atunci când suntem cei mai vulnerabili, unitatea este forţa noastră cea mai mare", a declarat preşedintele american, filmat la Casa Albă, într-un mesaj de aproximativ şase minute.

Joe Biden şi soţia sa, Jill, merg sâmbătă în cele trei locuri emblematice ale atentatelor de la 11 septembrie 2001: la New York, la sediul Pentagonului şi în statul Pennsylvania, unde s-a prăbuşit un avion deturnat de jihadişti în urmă cu douăzeci de ani.

Dar nu este prevăzut ca preşedintele, foarte criticat pentru modul în care a gestionat retragerea din Afganistan şi care se confruntă cu dificultăţi în lupta pentru a stopa pandemia de COVID-19, să ia cuvântul în public în cursul ceremoniilor prevăzute, notează Agerpres.

"Unitatea nu înseamnă că trebuie să credem cu toţii acelaşi lucru, dar este esenţial să ne respectăm reciproc şi să avem încredere unul în celălalt", a mai spus Joe Biden în mesajul său video către o Americă profund divizată. 

Statele Unite comemorează atentatele de acum două decenii în jurul unui preşedinte în dificultate

Statele Unite ale Americii comemorează sâmbătă atentatele jihadiste de la 11 septembrie 2001 în jurul unui preşedinte, Joe Biden, fragilizat de sfârşitul haotic al războiului din Afganistan, declanşat în urmă cu două decenii ca represalii la aceste atacuri ale Al-Qaida care au bulversat începutul de secolul al XXI-lea, notează France Presse într-un comentariu transmis vineri.

O comemorare în care durerea, emoţia supravieţuitorilor, a familiilor victimelor şi a martorilor rămân extrem de vii. Dar, în spaţiul a două decenii şi al unei generaţii, acest cataclism aparţine de acum şi Istoriei, iar tinerii americani din 2021 nu au uneori decât o conştiinţă parţială a lui, relevă experţi.

Preşedintele Joe Biden şi soţia sa, Jill, sunt aşteptaţi sâmbătă dimineaţă la New York, la impresionantul memorial construit pe locul unde altădată se ridicau turnurile gemene ale World Trade Center doborâte la 11 septembrie 2001. Ca în fiecare an de atunci încolo, timp de trei ore, în acest loc se va da citire numelor celor în jur de 3.000 de persoane ucise. Imense fascicule de lumini verticale se ridică deja în această săptămână din cele două imense bazine negre care au înlocuit baza turnurilor.

Cuplul prezidenţial urmează să se deplaseze şi în Pennsylvania, unde s-a prăbuşit un avion deturnat de patru din cei 19 jihadişti, şi la marginea Washingtonului, unde a fost atacat Pentagonul.

Preşedintele Biden nu va lua cuvântul pe parcursul zilei, urmând a fi difuzat un singur mesaj video, după cum a anunţat Casa Albă.

Nimeni nu se îndoieşte că această comemorare dureroasă a fost pregătită în repetate rânduri, după victoria din noiembrie, de democratul de 78 de ani care se prezintă drept reconciliatorul unei Americi fracturate.

Însă Joe Biden este fragilizat de dezastrul sfârşitului intervenţiei militare în Afganistan - întinsă din octombrie 2001 până la 31 august 2021 -, în timp ce Pentagonul şi Departamentul de Stat au fost luate pe nepregătite de înaintarea fulgerătoare a talibanilor, notează Agerpres.

Statele Unite, care au pierdut 2.500 de militari şi au cheltuit în jur de 2.000 miliarde de dolari în Afganistan, au lăsat această ţară pe mâna fundamentaliştilor islamişti pe care îi alungaseră din Kabul acum 20 de ani, acuzându-i că îl adăposteau pe liderul Al-Qaida, Osama Bin Laden, ucis apoi în mai 2011 în Pakistan.

Recentul atentat de la 26 august, revendicat de aripa afgană a grupării Stat Islamic, în care au fost ucişi 13 militari americani la aeroportul din Kabul, în plină operaţiune de evacuare, a tulburat opinia publică. Aceşti tineri în uniformă, bărbaţi şi femei, erau, cei mai mulţi dintre ei, de-abia născuţi în momentul în care se declanşa conflictul afgan.

Moartea lor reaminteşte că America se află într-o cezură între amintirea încă vie pentru zeci de milioane de americani şi o memorie istorică şi instituţională pentru tânăra generaţie care nu a trăit momentul 11 septembrie şi îl evocă uneori în familie, la şcoală, în media.

Stephen Walt, profesor de relaţii internaţionale la Harvard, se întreabă chiar, în revista Foreign Policy, 'cum va fi comemorat 11 septembrie la centenarul' din 2101?

Generaţiile care vor veni 'îl vor vedea ca pe o tragedie spectaculoasă, dar în cele din urmă minoră, sau ca pe o cotitură fundamentală în traiectoria Statelor Unite şi a politicii internaţionale?', se întreabă profesorul Walt, al cărui răspuns este că 'semnificaţia' unui fapt istoric 'depinde de cei care îl interpretează (...) americani, afgani, irakieni, saudiţi ori europeni'.

Revista The New Yorker dezgroapă în această săptămână articole pe care le publicase la câteva zile după atentate: cel mai notabil este cel semnat de Roger Angell, un autor care avea 80 de ani în epocă, fiind suficient de bătrân pentru a putea compara 11 septembrie cu amintirile sale din tinereţe despre Pearl Harbor, Hiroshima sau asasinarea lui Kennedy.

'Atacul împotriva World Trade Center este fără precedent', scria el în 2001. 'Istoria înaintează într-un ritm implacabil şi vom fi în continuare confruntaţi cu noi cataclisme', deplângea el.

 
Durerea provocată de evenimentele de la 11 septembrie rămâne, evident, foarte vie pentru familiile celor dispăruţi: 'Am impresia că tocmai s-a întâmplat', mărturiseşte Monica Iken-Murphy, văduva unui agent bursier în vârstă de 37 de ani care lucra la etajul 84 al turnului Sud.

Ea ţine la această ceremonie a aducerii aminte. Pentru tinerii născuţi după 11 septembrie, este 'important să ştie ce s-a întâmplat în acea zi, pentru că există o întreagă generaţie care nu înţelege cu adevărat'. Este necesar 'ca amintirea şi istoria să rămână mereu vii', subliniază ea în comentariul difuzat de France Presse.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News