O persoană înghite 5 grame de plastic săptămânal, echivalentul unui card bancar. Prof. Dr. Dan Vodnar: „Sunt studii care ne spun că ar fi stocat în ficat”

Experții de la Universitatea de Medicină din Viena au ajuns la concluzia alarmantă că oamenii consumă în mod involuntar aproximativ cinci grame de micro și nanoplastice în fiecare săptămână, greutate care reprezintă echivalentul unui card bancar.

„Există un studiu făcut de oamenii de știință din Viena. Prin tot ceea ce noi mâncăm, dar și prin tot ceea ce purtăm, noi ingerăm sau, mai bine spus, intră în contact cu organismul nostru în fiecare săptămână 5 grame de plastic.

Din păcate, o parte mică din acest nanoplastic nu știm unde se duce. Sunt anumite studii care ne spun că el ar fi stocat în ficat. Majoritatea este eliminat prin excremente, adică nu-l reținem în organism. Deci 5 grame ingerăm în fiecare săptămână”, a declarat Prof. Dr. Dan Vodnar, în cadrul podcastului „Acasă la Măruță”.

Fragmentele pot proveni dintr-o varietate de surse

Fragmentele pot proveni dintr-o varietate de surse, inclusiv din țesături, ambalajele alimentelor, recipiente neadecvate pentru încălzirea alimentelor, și chiar și agricultura biologică este afectată de plasticul care se degradează în oceane și ajunge în pânza freatică.

„Putem să luăm cele 5 grame de plastic săptămânal și din cauciuc, atunci când ești în trafic și conduci, din textile. Sunt foarte multe textile din plastic. În momentul în care le uscăm, în momentul în care le purtăm, noi nu conștientizăm, dar tot acest nanopalstic ajungem să-l inhalăm.

De asemenea, putem să  înghițim în medie 5 grame de plastic în fiecare săptămână din produsele alimentare. Ambalaje, migrarea din ambalaje a plasticului către aliment. În momentul în care încălzim alimentele în recipiente care nu sunt destinate pentru a fi expuse temperaturii, din nou, există o migrare a acestui plastic către alimente. În plus, dacă vorbim despre agricultura biologică, plasticul acesta este în oceane și știm cu toții că e o mare problemă. Acest plastic se degradează până la microplastic, nanoplastic și ajunge în pânza freatică, unde nu poate fi în totalitate filtrat. Și așa este un cerc vicios care ni se întâmplă și care se întâmplă de cele mai multe ori fără să ne dăm seama”, a spus Prof. Dr. Dan Vodnar, în cadrul podcastului „Acasă la Măruță”.

Experimentul simplu prin care verifici cât de proaspăt este un ou

Pentru a verifica prospețimea ouălor cumpărate de la piață, putem face un experiment simplu acasă. În acest experiment, se folosește un pahar de apă în care se scufundă oul. Dacă oul ajunge la fundul paharului, acesta este considerat proaspăt. Pe de altă parte, dacă oul plutește la suprafață, indică faptul că a pierdut o cantitate semnificativă de apă și ar trebui evitat consumul. Dacă oul își schimbă unghiul și se ridică sau plutește la suprafață, acesta este considerat mai vechi, iar recomandarea este să nu fie consumat.

„Avem un experiment cu ouă, pentru a vedea prospețimea. Când cumpărăm ouă din piață, putem veni cu ele acasă și să verificăm dacă ele sunt proaspete sau nu. Dacă nu sunt proaspete, ar trebui să nu le consumăm.

Avem un pahar de apă, scufundăm oul în pahar, iar el merge la fund, ceea ce e un semn că el e proaspăt. Dacă oul plutește, înseamnă că din el s-a evaporat o cantitate mare de apă, ceea ce înseamnă că e mult mai ușor și ar trebui să evităm să-l mâncăm. Dacă oul își schimbă din unghi și se tot ridică, înseamnă că e mai bătrân, de vreo 2 săptămâni, iar când vine la suprafață, undeva la 4 săptămâni e vechimea sa și nu ar trebui să fie consumat”, a mai precizat Prof. Dr. Dan Vodnar, în cadrul podcastului „Acasă la Măruță”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News