Tânăra din imagine a visat încă de mică să ajungă ziarist. A fost elev cuminte și a muncit mult pentru a ajunge astăzi una dintre cele mai apreciate realizatoare de televiziune.
S-a născut în data de 7 iunie 1966, la București.
Simpatica fetiță din imagine a absolvit Academia de Studii Economice Bucureşti, ca şef de promoţie pe ȚARĂ.
A lucrat ca stagiar la Filatura de lână pieptănată Bucureşti, apoi, prin concurs, a câștigat un post de cercetător ştiinţific la Institutul Central de Cercetări Economice.
A visat să fie ziarist încă de pe vremea în care învăța să țină stiloul în mână.
În studenţie s-a remarcat drept cel mai tânăr redactor-şef din ţară al unei reviste studenţeşti - Tribuna studentului economist.
În perioada 1982-1989 a fost realizator de emisiuni radio, la Radiodifuziunea Română şi Radiovacanţa Costineşti.
În 1990 își face debutul în televiziune, la TVR, ca redactor la emisiunea Veniţi cu noi pe programul 2, realizată de Mihai Tatulici.
Au urmat o serie de emisiuni prin care a câștigat inima publicului: Ceaiul de la ora 5, Arca Marinei, Mulţumesc!, Planeta în jeanşi, Ne vedem la TVR, iar astăzi este gazda emisiunii "Femei de 10, bărbaţi de 10"
Micuța din fotografie a crescut și a devenit exact ce a visat, un jurnalist de succes. Marina Almășan este tânăra care visa să fie cine este azi, o femeie de 10. Realizatoarea TV ne-a mărturisit că a fost o fire băiețoasă în copilărie și că și-a dorit cu ardoare să facă presă. Mai mult, Marina Almășan spune că tot copilăria a învățat-o cum să fie mamă, făcând practică pe frățiorul ei mai mic, de care trebuia să aibă grijă.
Copilăria mea s-a curmat la 9 ani, când pe lume a venit „frățiorul meu”
„Eram genul acela de fetiță împachetată mai mereu în pantalonași scurți, cu genunchii plini de vânătăi și julituri și avându-și cartierul general prin copaci! La școală însă mă transformam într-o silitoare notorie, ambiția împingându-mă mereu spre a fi prima din clasă. În rest, citeam pe rupte, scriam poezii de pe la 4 ani și-mi doream să lucrez la „Casa Scânteii” ( actuala „Casa Presei” ), pe care o știam „pe dinafară”, dar mai ales ...„pe dinăuntru”: tata mă lua cu el la serviciu și, ore în șir, alergam pe holurile uriașe din marmură... visând să fiu ziaristă!
Copilăria mea s-a curmat la 9 ani, când pe lume a venit „frățiorul meu”. Atunci, din copil m-am metamorfozat în dădacă. Părinții mei, neavând bonă, ma lăsau să-mi exercit spiritul „matern” asupra lui Sergiu. Povestea a avut și un efect benefic: mult mai târziu, când am devenit la rându-mi mamă, nici n-am simțit că am copil: știam la perfecție ce am de făcut. Aveam un soi de „deja vu”!
Iată și o poză legată de ultima idee”, a povestit Marina Almășan pentru Spectacola.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Spectacola și pe Google News
Vezi versiune mobil